Una dintre cele mai mari povesti de sanatate din vremurile recente este miscarea de a interzice acizii grasi trans (grasimi trans) din alimentele servite in restaurantele si fast food-urile din New York City. Aparent, un plan voluntar pentru inlaturarea acestor grasimi din mancare nu a functionat bine si acum comisionarul sanatatii din New York, Thomas Frieden, a repornit initiativa cu o serie de audieri publice care ar putea duce la disparitia grasimilor trans din meniurile New York-ului.
Grasimile trans se afla pe agenda sustinatorilor americani ai sanatatii de ceva timp. Asadar, ce este cu aceste grasimi trans incat sunt considerate atat de insuportabile? Pentru a intelege trebuie sa aruncam o privire la locul de unde provin aceste grasimi.
Cele mai multe grasimi trans exista intr-o prima faza ca uleiuri vegetale, incluzand floarea soarelui, soia etc. In procesul de pregatire a mancarurilor aceste uleiuri sunt incalzite la o temperatura ridicata si apoi reactioneaza cu hidrogenul pentru a produce grasimi partial hidrogenate. Hidrogenarea grasimilor permite uleiurilor vegetale sa fie solidificate, lucru care este evident critic in producerea unor grasimi solide precum margarina. Hidrogenarea face grasimile mai putin pasibile sa devina rancede, lucru care le extinde viata pe raft. Hidrogenarea partiala a grasimii rezulta in formarea grasimilor trans. Trans se refera la forma acestor molecule. Aceste grasimi sunt mai drepte decat formele lor naturale gasite in natura, care se numesc grasimi cis, si care au o forma mai ascutita.
Mici cantitati de grasimi trans sunt gasite in mod natural in mancaruri precum unt, carne de porc, de miel, etc. Cantitati mai mari de grasimi trans sunt gasite intr-o gama larga de alimente procesate incluzand fast food, precum cartofi prajiti, burgeri si pui prajit, margarina, biscuiti, paine, prajituri, produse de patiserie, pizza, etc.
Intr-un studiu s-a descoperit ca persoanele care au suferit de infarct aveau nivele mai ridicate de grasimi trans comparativ cu persoanele sanatoase.S-a descoperit ca persoanele cu cele mai mari concentratii de grasimi trans era, in medie, de peste doua ori si jumate mai probabil sa faca infarct decat persoanele cu cele mai scazute nivele. Un numar de alte studii sustin de asemenea faptul ca grasimile trans sunt rele pentru inima. Din patru studii care au examinat aceasta potentiala asociere de-a lungul timpului, trei au descoperit ca consumul a numai 2% dintre caloriile noastre din grasimi trans este asociat cu un risc ridicat pentru infarct de 28-93%. Alte dovezi leaga consumul de grasimi trans de un risc crescut pentru cancer, diabet si greutate scazuta la nastere.
Dovezile sugereaza ca grasimile trans sunt in intregime nesanatoase.
ChipsurilePentru a le creste stabilitatea, pentru a nu se altera, in chipsuri si snacksuri sint introduse grasimi vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate (margarina). S-a demonstrat ca aceste grasimi pot determina o crestere a colesterolului chiar mai mare decat grasimile de origine animala (untura de porc sau untul din lapte de vaca). Trebuie in mod deosebit limitat, daca nu eliminat consumul de chipsuri si de snacksuri in cazul copiilor si adolescentilor, pentru ca ei sint in crestere. Snacksurile sint dezechilibrate nutritional, au un continut ridicat de margarina, ca si de arome si de coloranti artificiali, otravuri chimice care provoaca un dezastru pentru organism
Ce este, de fapt, margarina?
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, untul se gasea tot mai greu. O echipa de cercetatori americani porniti pe capatuiala a avut atunci ideea de a fabrica un produs asemanator cu untul, pornind de la unele uleiuri vegetale, precum cele de floarea-soarelui, de soia sau de rapita. Ei au incalzit uleiurile vegetale la 150 de grade C si le-au adaugat hidrogen (!!!) in prezenta unor catalizatori de nichel (!!!), ca sa se intareasca. A fost obtinut un produs alb, asemanator cu untul la consistenta si cu... plasticul (!!!) la structura moleculara. Produsul a fost denumit… margarina si are
singurul avantaj ca… se poate intinde pe paine. In timp, margarina a fost "imbunatatita", citeste otravita, cu coloranti, arome si vitamine sintetice, mai nou cu aromatizanti artificiali, care o fac sa miroasa a lapte mai tare decat laptele.
"Hidrogenarea este un procedeu tehnologic aplicat la nivel industrial, care implica in final adaugarea de hidrogen(H2). Grasimile vegetale devin semi-solide sau solide la temperatura camerei si tartinabile. Grav este insa ca niste grasimi de origine vegetala, sanatoase la inceput, sint transformate astfel in grasimi saturate artificiale. Aceste grasimi sint asemanatoare celor animale, dar sint extrem de periculoase pentru sanatate…
O grasime polinesaturata - uleiul de floarea-soarelui, de exemplu - este transformata prin hidrogenare intr-o grasime saturata, apropiata de cea animala, dar obtinuta in mod artificial. Lucrul acesta se razbuna, pentru ca hidrogenarea artificiala imprima calitati nutritionale negative produsului. In procesul de hidrogenare, sint generati acizi grasi TRANS, care constituie cauza bolilor cardiovasculare si neurodegenerative. Consumul de margarina si implicit de acizi grasi TRANS provoaca nasterea unor copii cu greutate scazuta si cu circumferinta mica a craniului. Femeile care alapteaza trebuie sa evite asemenea grasimi, pentru ca ajung in laptele matern si apoi in organismul sugarului", atrage atentia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.
In Uniunea Europeana si in Statele Unite ale Americii este obligatorie etichetarea nutritionala a produselor, prin evidentierea continutului de grasimi totale, din care in mod clar trebuie indicata si cantitatea de acizi grasi TRANS. In Romania, din pacate, foarte multi producatori ii pacalesc (ca sa nu zicem ca ii inseala in mod josnic) pe consumatorii care nu au cultura nutritionala. In loc de "grasimi vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate", pe eticheta produselor comercializate in tara noastra nu scrie decat "grasimi vegetale".
Efectele nefaste ale margarinei
Asa cum spuneam mai sus, pe termen lung, margarina provoaca aparitia bolilor cardiovasculare, a bolilor neurodegenerative. Atunci cand sint asimilate de catre organism, aceste grasimi afecteaza sistemul imunitar, determina o sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii si chiar la cancer. Margarina poate dezvolta si rezistenta la insulina, in cazul diabeticilor.
Cand grasimile asa-zis vegetale din margarina sint incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar, ele impiedica activitatea acestora. Aceasta inseamna ca se ajunge, treptat, la o sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii, la cancer. Nutritionistii spun, cu o gluma amara, ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decat consumul de margarina si de alimente prajite.
Aceleasi grasimi iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange, ceea ce conduce, pana la urma, la sclerozarea vaselor, cu efecte nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator in ansamblu. De asemenea, margarina favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese, determina aparitia celulitei si solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizata.
"Studii recente au dovedit ca grasimile hidrogenate care contin acizi TRANS provoaca tulburari in metabolismul lipidelor, ceea ce se concretizeaza in ateroscleroza, boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale. In acest context este vorba despre acizii grasi TRANS artificiali care se gasesc in margarina. Exista insa si acizi grasi TRANS care se gasesc in grasimile naturale - carne de vita, unt. Acestia nu sint atat de periculosi ca acizii grasi TRANS artificiali", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Studii ale Institutului de Sanatate al SUA arata ca, de fapt, toleranta organismului uman pentru acizi grasi TRANS artificiali este 0 (ZERO). Organismul nu suporta aceste otravuri.
Mai grav este ca aceste grasimi vegetale de tipul margarinei se gasesc in numeroase produse alimentare. Pentru a va convinge de acest lucru, faceti un test: mergeti intr-un supermarket si cititi etichetele alimentelor! Veti vedea ca margarina sau grasimile vegetale hidrogenate se ascund in foarte multe produse. Incepand de la maioneze si pana la unele sortimente de paine, biscuiti, produse de patiserie, bomboane, ciocolata, snacksuri, chipsuri sau pop-corn, toate contin "grasimi vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate".
